În ultima vreme, n-am mai visat. De oboseală, de astenie, de stres, habar n-am, dar n-am visat! Şi nici nu am televizor, sau, oricum, nu urmăresc programele tv. Irelevant? Credeţi voi: am visat!! Şi nu orice! am
visat că Oana Zăvoranu era supărată că nuş cine pusese pe net o poză cu ea şi cu maică-sa . Când mă trezesc, ce să-mi audă urechile la radio? Ceva de Oana Zăvoranu!!
Ciudat… foarte ciudat! Mai bine nu mai visam. Şi oricum, de unde tocmai Buzuca la mine în vis?
Măcar a venit Primăvara şi sper să rămână de data asta. Acasă duc adevărate războaie cu Lăscă şi încerc să-l dezvăţ de urcatul pe dulap. Cred că asta este forma lui de răzbunare: „aha… deci te dai ocupată, nu? nu vrei să mă bagi în seamă… nu-i nimic… mă urc pe dulap! na! aha… ia te uită, se poate să mă iei în braţe! Ştiam eu că nu fac ce trebuie când îţi cerşeam atenţia :D”. Cred că singura soluţie este să-i eliberez spaţiul pe dulap şi să mă obişnuiesc încetul cu încetul cu ideea că motanul meu locuieşte pe dulap.
Dar, până la urmă, ce înseamnă dacă visezi piţipoance? Vă rog, ajutaţi-mă să decodific mesajele transmise de subconştientul meu.
The Friend 44 